Anevrism aortic

Ce este un anevrism aortic?

Un anevrism este o inflama╚Ťie sau umfl─âturi, de obicei într-un vas de sânge. Un anevrism aortic este o umflare sau umflare a aortei care poate cre╚Öte ╚Öi rupe dac─â nu este tratat─â.

Aorta este cea mai mare artera din corp. Are diametrul unui furtun de gr─âdin─â. Aorta ta iese din camera stâng─â a inimii tale, curbeaz─â în jos ╚Öi trece prin piept ╚Öi în zona abdominal─â. Acolo, el ramifica în vasele de sânge mai mici. Acestea dau sânge bogat în oxigen pentru restul corpului.

Aorta este vasul principal pentru eliberarea de oxigen în toate p─âr╚Ťile corpului. Anevrismele aortice încep mici, dar pot deveni periculoase dac─â nu sunt monitorizate. Dac─â ave╚Ťi un risc crescut de anevrism, discuta╚Ťi cu medicul dumneavoastr─â despre efectuarea unui screening anevrism.

Care sunt simptomele unui anevrism aortic?

În stadiile incipiente, anevrismele pot s─â nu aib─â simptome. Pe m─âsur─â ce cresc, pot provoca dureri abdominale, torace sau spate. Cele mai multe sunt nediagnosticate pân─â când sunt descoperite în timpul vizitei unui medic de rutin─â.

Un anevrism rupt, în schimb, este o urgen╚Ť─â medical─â cu simptome grave. Acestea pot include:

  • brusc─â, intens─â ╚Öi f─âr─â dureri în abdomen sau înapoi
  • ame┼úeal─â
  • lightheadedness
  • umezeal─â
  • sc─âderea tensiunii arteriale
  • puls rapid
  • dificult─â╚Ťi de respira╚Ťie
  • pierderea con╚Ötien╚Ťei

Ce cauzeaz─â un anevrism aortic

Anevrismele pot fi cauzate de orice care sl─âbe╚Öte pere╚Ťii aortei. La adul╚Ťii s─ân─âto╚Öi, pere╚Ťii aortei sunt flexibili ╚Öi se pot întinde pentru a face fa╚Ť─â modific─ârilor normale ale fluxului sanguin. Cu toate acestea, pe m─âsur─â ce îmb─âtrâni╚Ťi, pere╚Ťii aortei pot s─â creasc─â slabi de tensiunea arterial─â ridicat─â, de fumat sau de nivelurile ridicate ale colesterolului.

Punctul slab din peretele aortei poate începe apoi s─â se îndoaie ca un balon pe o anvelop─â. Cu cât creasta este mai mare, cu atât este mai mare riscul ca ea s─â explodeze. Când sparge anevrismul, poate ap─ârea o sângerare masiv─â intern─â. Acest lucru poate fi fatal dac─â nu este tratat imediat.

Tipuri de anevrisme aortice și factori de risc

Exist─â dou─â tipuri de anevrisme aortice:

Anevrisme aortice toracice

Anevrisme aortice toracice sunt muchii în por╚Ťiunea aortei care trece prin piept. Anevrismele toracice pot fi distinse în continuare ca fiind ascendente sau descendente, în func╚Ťie de localizarea lor specific─â în aorta.

Anevrisme aortice toracice sunt mai frecvente la persoanele care s-au n─âscut cu o valv─â aortic─â anormal─â sau la oameni care au alte afec╚Ťiuni care le afecteaz─â ╚Ťesuturile ╚Öi vasele de sânge, cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos. V─ât─âmarea aortei din sport sau un accident de ma╚Öin─â poate, de asemenea, s─â v─â sl─âbeasc─â aorta toracic─â.

Anevrisme aortice abdominale

Abdominalele aorticale aortice apar în partea abdominal─â a aortei. Sunt mai frecvente decât anevrismele aortice toracice.

Anevrismele aortice abdominale sunt mai frecvente la persoanele cu:

  • o istorie a fumatului
  • ateroscleroza sau înt─ârirea arterelor
  • tensiune arterial─â crescut─â
  • un istoric familial al afec╚Ťiunii

Cum este diagnosticat un anevrism aortic?

Anevrisme aortice toracice se g─âsesc, în general, în timpul examenelor medicale de rutin─â. Testele de diagnosticare pentru anevrisme aortice toracice includ:

  • piept de raze X
  • ecocardiograme
  • CT scaneaz─â
  • angiografia cu rezonan╚Ť─â magnetic─â (MRA), care este un RMN care creeaz─â imagini ale vaselor de sânge

Anevrismele abdominale sunt adesea descoperite întâmpl─âtor în timpul vizitelor de rutin─â ale medicului. Testele de diagnosticare pentru anevrisme aortice abdominale includ:

  • un ultrasunete abdominal
  • o radiografie în piept
  • o ecocardiogram─â
  • o scanare CT
  • o scanare MRA

Se recomand─â screeningul preventiv pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani, în special pentru cei care au fumat vreodat─â sau au anevrisme familiale.

Cum sunt tratate anevrismele aortice?

Anevrismele în stadiile ini╚Ťiale nu pot necesita tratament. Dac─â ave╚Ťi un anevrism mic, medicul dumneavoastr─â va dori s─â-l monitorizeze pentru modific─âri. Dac─â devine un risc pentru s─ân─âtatea dumneavoastr─â, medicul dumneavoastr─â v─â poate recomanda o interven╚Ťie chirurgical─â pentru ao corecta înainte de a avea o ╚Öans─â de a sparge.

Dou─â tipuri de interven╚Ťii chirurgicale corective utilizate frecvent pentru anevrisme includ interven╚Ťii chirurgicale deschise ╚Öi interven╚Ťii chirurgicale endovasculare.

Chirurgie deschis─â

Chirurgia deschis─â presupune efectuarea unei incizii în piept sau în zona abdominal─â, înl─âturarea por╚Ťiunii deteriorate a aortei ╚Öi înlocuirea acesteia cu o gref─â. Recuperarea dupa o interventie chirurgicala poate dura cateva saptamani.

Chirurgie endovascular─â

Chirurgia endovascular─â este mai pu╚Ťin invaziv─â decât interven╚Ťia chirurgical─â deschis─â. Chirurgul t─âu conduce un cateter mic, prin artera femural─â, în piciorul t─âu, pân─â la por╚Ťiunea deteriorat─â a aortei tale. Apoi, o gref─â mic─â se introduce în partea deteriorat─â ╚Öi se fixeaz─â pe aorta. Aceasta înt─âre╚Öte peretele slab al aortei pentru a preveni ruptura. Deoarece opera╚Ťia este mai pu╚Ťin invaziv─â decât interven╚Ťia chirurgical─â deschis─â, timpul de recuperare este mai rapid ╚Öi de obicei dureaz─â câteva zile.

De asemenea, medicul dumneavoastr─â v─â poate prescrie medicamente pentru a controla tensiunea arterial─â crescut─â ╚Öi alte afec╚Ťiuni care v─â pot agrava anevrismul.

Anevrismele aortice pot fi prevenite?

Nu exist─â m─âsuri specifice pentru a preveni anevrismele aortice, dar modific─ârile stilului de via╚Ť─â pot îmbun─ât─â╚Ťi s─ân─âtatea cardiac─â ╚Öi pot sc─âdea riscul.

Trebuie s─â urma╚Ťi pa╚Öii urm─âtori pentru a reduce riscul unui anevrism:

  • Reduce╚Ťi tensiunea arterial─â într-o gam─â s─ân─âtoas─â.
  • Reduce╚Ťi nivelul colesterolului în intervalul recomandat.
  • Ob╚Ťine╚Ťi un exerci╚Ťiu aerobic regulat.
  • P─âstra╚Ťi greutatea într-un interval de indice corporal normal (BMI).
  • Opri╚Ťi utilizarea tutunului sub orice form─â.
  • Limita╚Ťi alimentele grase, zah─ârul ╚Öi sarea în dieta dvs.