Un ghid pentru o alimentatie sanatoasa cu carbohidrati cu diabet zaharat

Scris de Franziska Spritzler, RD, CDE la data de 3 iunie 2017

Diabetul este o boal─â cronic─â care a atins propor╚Ťii epidemice.

În prezent afecteaz─â peste 400 de milioane de persoane din întreaga lume (1).

De╚Öi diabetul este o boal─â complicat─â, men╚Ťinerea unui control bun al zah─ârului din sânge poate reduce foarte mult riscul complica╚Ťiilor (2, 3).

Una dintre modalit─â╚Ťile de a ob╚Ťine niveluri mai bune de zah─âr din sânge este de a urma o diet─â cu carbohidra╚Ťi sc─âzut.

Acest articol ofer─â o prezentare detaliat─â a dietelor cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi pentru gestionarea diabetului zaharat.

Ce este diabetul și ce rol are alimentul?

Dac─â ave╚Ťi diabet, organismul dumneavoastr─â nu poate procesa carbohidra╚Ťii în mod eficient.

În mod normal, atunci când mânca╚Ťi carbohidra╚Ťi, acestea sunt împ─âr╚Ťite în unit─â╚Ťi mici de glucoz─â, care ajung ca zah─âr din sânge.

Atunci când nivelurile de zah─âr din sânge cresc, pancreasul r─âspunde prin producerea hormonului insulin─â. Acest hormon permite zah─ârului din sânge s─â intre în celule.

La persoanele s─ân─âtoase, nivelurile de zah─âr din sânge r─âmân într-un interval îngust pe tot parcursul zilei. Cu toate acestea, în diabet, acest sistem nu func╚Ťioneaz─â a╚Öa cum se presupune.

Aceasta este o problem─â mare, deoarece atât nivelul prea ridicat al zah─ârului din sânge cât ╚Öi nivelul prea sc─âzut al zah─ârului din sânge pot provoca v─ât─âm─âri grave.

Exist─â mai multe tipuri de diabet, dar cele dou─â cele mai frecvente sunt diabetul de tip 1 ╚Öi de tip 2. Ambele condi╚Ťii pot fi diagnosticate la orice vârst─â.

În diabetul de tip 1, un proces autoimun distruge celulele beta care produc insulin─â în pancreas. Diabetul trebuie s─â injecteze insulin─â de câteva ori pe zi pentru a se asigura c─â glucoza intr─â în celule ╚Öi r─âmâne la un nivel s─ân─âtos în fluxul sanguin (4).

În cazul diabetului de tip 2, celulele beta produc la început suficient─â insulin─â, dar celulele corpului sunt rezistente la ac╚Ťiunea sa, astfel încât zah─ârul din sânge r─âmâne ridicat. Pentru a compensa, pancreasul produce mai mult─â insulin─â, încercând s─â aduc─â zah─âr din sânge.

În timp, celulele beta î╚Öi pierd capacitatea de a produce suficient insulin─â (5).

Dintre cele trei substan╚Ťe nutritive - carbohidra╚Ťii, carbohidra╚Ťii ╚Öi gr─âsimile - au cel mai mare impact asupra controlului zah─ârului din sânge. Acest lucru se datoreaz─â faptului c─â organismul le sparge în glucoz─â.

De aceea, diabeticii pot avea nevoie s─â ia doze mari de insulin─â ╚Öi / sau diabet zaharat atunci când m─ânânc─â o mul╚Ťime de carbohidra╚Ťi.

Linia de fund: Diabetul are deficit de insulin─â sau este rezistent la efectele sale. Când consum─â carbohidra╚Ťi, zah─ârul din sânge poate cre╚Öte pân─â la niveluri poten╚Ťial periculoase, dac─â nu se iau medicamente.

Pot dieta saraca in carbohidrati ajuta la administrarea diabetului zaharat?

Multe studii sus╚Ťin dietele cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi pentru tratamentul diabetului (6, 7, 8, 9, 10, 11).

De fapt, înainte de descoperirea insulinei în 1921, dietele cu carbohidra╚Ťi foarte sc─âzut au fost considerate tratament standard pentru persoanele cu diabet (12).

Mai mult, dietele cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi par s─â func╚Ťioneze bine pe termen lung, atâta timp cât pacien╚Ťii ader─â la regimul alimentar.

Într-un studiu, diabetici de tip 2 au urmat o diet─â cu carbohidra╚Ťi sc─âzut timp de 6 luni. Diabetul lor a r─âmas bine controlat mai mult de 3 ani mai târziu, dac─â s-au blocat în diet─â (13).

În mod similar, atunci când persoanele cu diabet zaharat de tip 1 au urmat o diet─â restrictiv─â cu carbohidra╚Ťi, cei care au urmat dieta au înregistrat o îmbun─ât─â╚Ťire semnificativ─â a nivelului zah─ârului din sânge pe o perioad─â de 4 ani (14).

Linia de fund: Cercet─ârile au ar─âtat c─â persoanele cu diabet au experien╚Ť─â de îmbun─ât─â╚Ťire pe termen lung a controlului zah─ârului din sânge în timp ce se afl─â într-o diet─â cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi.

Care este consumul optim de carbohidra╚Ťi pentru diabetici?

Aportul ideal de carbohidra╚Ťi pentru diabetici este un subiect oarecum controversat, chiar ╚Öi în rândul celor care sus╚Ťin restric╚Ťia carburilor.

Multe studii au descoperit îmbun─ât─â╚Ťiri dramatice ale nivelului zah─ârului din sânge, a greut─â╚Ťii ╚Öi a altor markeri atunci când carbohidra╚Ťii au fost restrân╚Öi la 20 de grame pe zi (7, 8).

Dr. Richard K. Bernstein, care are diabet zaharat de tip 1, a consumat 30 de grame de carbohidra╚Ťi pe zi ╚Öi a documentat controlul excelent al zah─ârului din sânge la pacien╚Ťii care au urmat acela╚Öi regim (15).

Cu toate acestea, alte cercet─âri arat─â c─â este mai eficient─â restric╚Ťionarea mai moderat─â a carburilor, cum ar fi 70-90 grame de carbohidra╚Ťi totali sau 20% din calorii din carbohidra╚Ťi (13, 16).

Cantitatea optim─â de carbohidra╚Ťi poate varia ╚Öi în func╚Ťie de individ, deoarece fiecare are un r─âspuns unic la carbohidra╚Ťi. Pentru a afla cantitatea ideal─â, poate dori╚Ťi s─â m─âsura╚Ťi glucoza din sânge cu un metru înainte de mas─â ╚Öi din nou 1-2 ore dup─â mas─â.

Atâta timp cât zah─ârul din sânge r─âmâne sub 140 mg / dl (8 mmol / l), punctul în care poate ap─ârea afectarea nervilor, pute╚Ťi consuma 6 grame, 10 grame sau 25 de grame de carbohidra╚Ťi pe mas─â pe o diet─â bogat─â în carbune .

Totul depinde de toleran╚Ťa ta personal─â. Aminti╚Ťi-v─â c─â regula general─â este mai pu╚Ťin─â carbohidra╚Ťi pe care îl consuma╚Ťi, cu atât va sc─âdea nivelul de zah─âr din sânge.

╚śi, mai degrab─â decât eliminarea tuturor carbohidra╚Ťilor, o diet─â s─ârac─â cu carbohidra╚Ťi ar trebui s─â includ─â surse de carbohidra╚Ťi cu con╚Ťinut ridicat de substan╚Ťe nutritive, precum legume, fructe de p─âdure, nuci ╚Öi semin╚Ťe.

Linia de fund: Aprovizionarea cu carbohidra╚Ťi între 20-90 grame pe zi sa dovedit a fi eficient─â în îmbun─ât─â╚Ťirea controlului zah─ârului din sânge. Cu toate acestea, cel mai bine este s─â testa╚Ťi glicemia înainte ╚Öi dup─â mas─â pentru a v─â g─âsi limita de carburan╚Ťi personali.

Ce carbohidra╚Ťi ridic─â nivelul de zah─âr din sânge?

Carbohidra╚Ťii din alimentele vegetale sunt alc─âtuite dintr-o combina╚Ťie de amidon, zah─âr ╚Öi fibre. Doar componentele de amidon ╚Öi zah─âr ridic─â zah─âr din sânge.

Fibrele care se g─âsesc în mod natural în alimente, solubile sau insolubile, nu se descompun în glucoz─â în organism ╚Öi nu ridic─â nivelul de zah─âr din sânge.

De fapt, pute╚Ťi sc─âdea fibra din con╚Ťinutul total de carbohidra╚Ťi, l─âsându-v─â con╚Ťinutul de carbohidra╚Ťi digerabili sau "net". De exemplu, o cea╚Öc─â de conopid─â con╚Ťine 5 grame de carbohidra╚Ťi, dintre care 3 fibre. Prin urmare, con╚Ťinutul s─âu net de carbohidra╚Ťi este de 2 grame.

Fibrele prebiotice, cum ar fi inulina, au demonstrat chiar c─â îmbun─ât─â╚Ťesc nivelul zah─ârului din sânge ╚Öi al╚Ťi indicatori de s─ân─âtate la diabetici de tip 2 (17).

Alcoolii de zah─âr, cum ar fi maltitolul, xilitolul, eritritolul ╚Öi sorbitolul, sunt adesea utiliza╚Ťi pentru a îndulci bomboanele f─âr─â zah─âr ╚Öi alte produse dietetice.

Unele dintre ele, în special maltitolul, pot cre╚Öte nivelul de zah─âr din sânge la persoanele cu diabet (18).

Din acest motiv, num─ârul de carburi net enumera╚Ťi pe eticheta unui produs poate s─â nu fie exact dac─â toate cantit─â╚Ťile de carbohidra╚Ťi contribuit cu maltitol sunt sc─âzute din total.

Acest contor de carbune poate fi o resurs─â valoroas─â. Ofer─â date pentru sute de alimente pe carbohidra╚Ťii totali, carbohidra╚Ťi net, fibre, proteine ÔÇőÔÇő╚Öi gr─âsimi.

Linia de fund: Amidonul ╚Öi zah─ârul cresc nivelul zah─ârului din sânge, dar fibrele dietetice nu. De asemenea, maltitolul din alcoolul zaharat poate cre╚Öte nivelul de zah─âr din sânge.

Alimente pentru a mânca ╚Öi alimente care trebuie evitate

Cel mai bine este s─â v─â concentra╚Ťi asupra consumului de alimente cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi, de calitate superioar─â.

Este, de asemenea, important s─â acorda╚Ťi aten╚Ťie semnalelor de foame ╚Öi plin─âtate ale corpului, indiferent de ceea ce m─ânânci.

Alimente pentru a mânca

Pute╚Ťi mânca urm─âtoarele alimente cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi pân─â când sunte╚Ťi plini ╚Öi trebuie s─â v─â asigura╚Ťi c─â ave╚Ťi suficient─â protein─â la fiecare mas─â.

  • Carne, pasari de curte si fructe de mare.
  • Ou─â.
  • Brânz─â.
  • Legume nesaturate (majoritatea legumelor, cu excep╚Ťia celor enumerate mai jos).
  • Avocado.
  • M─âslinilor.
  • Ulei de m─âsline, ulei de nuc─â de cocos, unt, smântân─â, smântân─â ╚Öi brânz─â topit─â.

Alimente pentru a mânca în moderare

Urm─âtoarele alimente pot fi consumate în cantit─â╚Ťi mai mici la mese, în func╚Ťie de toleran╚Ťa personal─â la carbohidra╚Ťi.

  • Boabe: 1 cea╚Öc─â sau mai pu╚Ťin.
  • Iaurt grecesc: 1 cea╚Öc─â sau mai pu╚Ťin.
  • Brânz─â brut─â: 1/2 can─â sau mai pu╚Ťin.
  • Nuci ╚Öi arahide: 1-2 oz sau 30-60 de grame.
  • Semin╚Ťe de flax sau de chia: 2 linguri.
  • Ciocolat─â neagr─â (cel pu╚Ťin 85% cacao): 30 de grame sau mai pu╚Ťin.
  • Squash de iarn─â (butternut, ghind─â, dovleac, spaghete ╚Öi hubbard): 1 cea╚Öc─â sau mai pu╚Ťin.
  • Lichid: 1,5 oz sau 50 grame.
  • Vin ro╚Öu sau alb alb: 4 oz sau 120 grame.

Reducerea cantit─â╚Ťii de carbohidra╚Ťi reduce, de obicei, nivelurile de insulin─â, ceea ce determin─â rinichii s─â elibereze sodiu ╚Öi ap─â (19).

Încerca╚Ťi s─â mânca╚Ťi bulion, m─âsline sau alte alimente sarate cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi pentru a compensa pierderea de sodiu. Nu v─â fie fric─â s─â ad─âuga╚Ťi sare la mese.

Cu toate acestea, dac─â ave╚Ťi insuficien╚Ť─â cardiac─â congestiv─â, afec╚Ťiune renal─â sau hipertensiune arterial─â, discuta╚Ťi cu medicul dumneavoastr─â înainte de a cre╚Öte cantitatea de sodiu din dieta dumneavoastr─â.

Alimentele de evitat

Aceste alimente sunt bogate în carbohidra╚Ťi ╚Öi pot cre╚Öte semnificativ nivelurile de zah─âr din sânge la diabetici:

  • Paine, paste, cereale, porumb si alte cereale.
  • Legume amarale cum ar fi cartofii, cartofii dulci, ╚Ťigle ╚Öi taro.
  • Legume, cum ar fi maz─ârea, l─âmâia ╚Öi fasolea (cu excep╚Ťia fasolei verzi ╚Öi a maz─ârii).
  • Lapte.
  • Alte fructe decât boabele.
  • Suc, sifon, pumn, ceai îndulcit, etc.
  • Bere.
  • Deserturi, produse de patiserie, bomboane, înghe╚Ťat─â etc.
Linia de fund: Stick la alimente cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi cum ar fi carnea, pe╚Ötele, ou─âle, fructele de mare, legumele non-amidon ╚Öi gr─âsimile s─ân─âtoase. Evita╚Ťi alimentele bogate în carbohidra╚Ťi.

O zi de prob─â de mese cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi pentru diabetici

Iat─â un meniu de prob─â cu 15 grame sau mai pu╚Ťin de carbohidra╚Ťi digerabili pe mas─â. Dac─â toleran╚Ťa personal─â la carbohidra╚Ťi este mai mare sau mai mic─â, pute╚Ťi regla dimensiunile de servire.

Mic dejun: Ouă și Spanac

  • 3 ou─â g─âtite în unt (1,5 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 1 can─â de spanac (3 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 1 ceasca de mure (6 grame de carbohidrati).
  • 1 can─â de cafea cu crem─â ╚Öi îndulcitor op╚Ťional f─âr─â zah─âr.

Carbohidra╚Ťi digerabili totali: 10,5 grame.

Prânz: Salata Cobb

  • 3 oz (90 g) de pui g─âtit.
  • 1 oz (30 g) brânz─â Roquefort (1/2 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 1 sl─ânin─â sl─ânin─â.
  • 1/2 avocado mediu (2 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 1 ceasca de rosii tocate (5 grame de carbohidrati).
  • 1 can─â salat─â verde (1 gram de carbohidra╚Ťi).
  • Uleiul de m─âsline ╚Öi o╚Ťet.
  • 20 de grame (2 p─âtrate mici) 85% ciocolat─â neagr─â (4 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 1 pahar de ceai glazurat cu îndulcitor op╚Ťional f─âr─â zah─âr.

Carbohidra╚Ťi digerabili totali: 12,5 grame.

Cina: somon cu legume

  • 4 oz de somon la gr─âtar.
  • 1/2 cea╚Öc─â de dovlecei sutéed (3 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 1 ceasca de ciuperci salamate (2 grame de carbohidrati).
  • 1/2 c─â╚Ťei de c─âp╚Öuni felii cu frisca.
  • 1 nuc de nuci tocate (6 grame de carbohidra╚Ťi).
  • 4 oz (120 g) vin rosu (3 grame de carbohidrati).

Carbohidra╚Ťi digerabili totali: 14 grame.

Carbohidra╚Ťi digerabili pentru ziua: 37 de grame.

Pentru mai multe idei, v─â prezent─âm o list─â cu 7 mese rapide cu carbohidra╚Ťi ╚Öi o list─â cu 101 re╚Ťete s─ân─âtoase de carbohidra╚Ťi.

Linia de fund: Un plan de mas─â pentru a gestiona diabetul ar trebui s─â coste carbohidra╚Ťii în mod egal peste trei mese. Fiecare mas─â trebuie s─â con╚Ťin─â un echilibru de proteine, gr─âsimi s─ân─âtoase ╚Öi o cantitate mic─â de carbohidra╚Ťi, mai ales din legume.

Discuta╚Ťi cu medicul dumneavoastr─â înainte de a v─â modifica dieta

Când carbohidra╚Ťii sunt restric╚Ťiona╚Ťi, exist─â adesea o reducere dramatic─â a zah─ârului din sânge.

Din acest motiv, insulina ╚Öi alte doze de medicamente vor trebui de obicei reduse. În unele cazuri, este posibil ca acestea s─â fie eliminate complet.

Un studiu a ar─âtat c─â 17 din 21 de subiec╚Ťi cu diabet zaharat de tip 2 au reu╚Öit s─â opreasc─â sau s─â reduc─â tratamentul diabetului zaharat atunci când carbohidra╚Ťii au fost limita╚Ťi la 20 grame pe zi (7).

Într-un alt studiu, diabetici de tip 1 au consumat mai pu╚Ťin de 90 de grame de carbohidra╚Ťi în fiecare zi. Controlul glucozei din sânge sa îmbun─ât─â╚Ťit ╚Öi au existat mai pu╚Ťine inciden╚Ťe de sc─âderea zah─ârului din sânge, deoarece dozele de insulin─â au fost semnificativ reduse (16).

Dac─â insulina ╚Öi alte medicamente nu sunt ajustate pentru o diet─â cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi, exist─â un risc ridicat pentru niveluri periculoase de sc─âdere a glicemiei, cunoscute ╚Öi sub numele de hipoglicemie.

Prin urmare, este important ca persoanele care iau medicamente cu insulin─â sau diabet s─â vorbeasc─â cu medicul lor inainte de începerea unei diete cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi.

Linia de fund: Majoritatea oamenilor vor trebui s─â î╚Öi reduc─â dozajul de medicamente pentru diabet sau insulin─â atunci când urmeaz─â o diet─â cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi. Dac─â nu face╚Ťi acest lucru, pute╚Ťi avea un nivel periculos de sc─âdere a nivelului de zah─âr din sânge.

Alte modalit─â╚Ťi de sc─âdere a nivelului de zah─âr din sânge

În plus fa╚Ť─â de urm─ârirea unei diete cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi, activitatea fizic─â poate ajuta la controlul diabetului prin îmbun─ât─â╚Ťirea sensibilit─â╚Ťii la insulin─â.

O combina╚Ťie de formare de rezisten╚Ť─â ╚Öi exerci╚Ťii aerobice este deosebit de benefic─â (20).

Calitatea somnului este de asemenea crucial─â. Cercet─ârile au demonstrat în mod constant c─â persoanele care dorm pu╚Ťin prost au un risc crescut de apari╚Ťie a diabetului (21).

Un studiu recent observa╚Ťional a constatat c─â diabetici care au dormit între 6,5 ╚Öi 7,5 ore pe noapte au avut un control mai bun al glicemiei, comparativ cu cei care au dormit mai pu╚Ťin sau mai mult timp (22).

O alt─â cheia pentru controlul bun al zah─ârului din sânge este gestionarea stresului. Yoga, Qigong ╚Öi medita╚Ťia s-au dovedit a reduce nivelul de zah─âr din sânge ╚Öi de insulin─â (23).

Linia de fund: În plus fa╚Ť─â de urm─ârirea unei diete cu con╚Ťinut sc─âzut de carburi, activitatea fizic─â, somnul de calitate ╚Öi managementul stresului pot îmbun─ât─â╚Ťi controlul asupra diabetului.

Dieta cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi este eficient─â împotriva diabetului zaharat

Studiile arat─â c─â dietele cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi pot gestiona eficient diabetul de tip 1 ╚Öi de tip 2.

Dieta cu con╚Ťinut sc─âzut de carbohidra╚Ťi poate îmbun─ât─â╚Ťi controlul zah─ârului din sânge, reduce nevoile de medicamente ╚Öi reduce riscul de complica╚Ťii diabetice.

Nu uita╚Ťi s─â discuta╚Ťi cu medicul înainte de a efectua modific─âri dietetice, deoarece este posibil ca dozele de medicamente s─â fie ajustate.